Eng Ro

Unitatea Consolidată Pentru Implementarea și Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol

INSTRUMENTE FINANCIARE

Calendar

Curs valutar BNM

Prognoza Meteo


00:00:00


Postul de televiziune PRIME TV a realizat un reportaj despre beneficiarii Programului Filiera Vinului

Vedeți reportajul aici: 

http://www.prime.md/rom/shows/item4/news/socialss/item26668/

 

 În lumea vinului competiţia e mare, iar ca să impresionezi consumatorul trebuie să vii cu ceva nou. Şi nu neapărat să intervii la conţinutul licorii. Poţi să creezi altceva, deosebit în acest domeniu, ce nu s-a făcut până acum în ţara noastră.

Astfel, beneficiind de o linie de creditare din partea Băncii Europene de Investiţii, mai mulţi producători din Moldova au restructurat, ce-i drept o mică parte, din sectorul vitivinicol.

Pe lângă faptul că au modernizat fabrici, au creat linii noi de producţie, cum ar fi cea a pilonilor de beton pentru podgorii, care până nu demult erau importaţi, sau tipărirea etichetelor pentru sticle.

Pornind de la ideea că specialiştii calificaţi nu se nasc, dar devin, Universitatea Tehnică din Moldova a depus o cerere la Programul Filiera Vinului, conceput de Guvernul de la Chişinău şi Banca Europeană de Investiţii.

Cu un milion 300 de mii de euro la UTM au fost reutilate şi modernizate toate laboratoarele de testare a vinurilor. Mai pui că din aceşti bani a prins viaţă şi o mini fabrică, unde din anul curent lecţiile practice au devenit mai atractive pentru studenţi.

Viitorii enologi de la Universitatea Tehnică învaţă acum în practică tot procesul de fabricare a vinului: de la strângerea roadei, desciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, maturizarea şi depozitarea vinului, până la testările tehnico-chimice şi microbiologice, în urma cărora este determinată calitatea vinului.

Gheorghe Constantin este student în anul trei la UTM, specialitatea Enologie. Tânărul este sigur că practica pe care o obţine la universitate nu diferă de ceea ce ştie un angajat al unei fabrici de vinuri.

"Viitorul meu este să devin un tehnolog cu capacităţi. Capacităţile sunt de a putea, de a implementa în practică tot ce facem, poate chiar la crearea propriei fabrici, dar asta e foarte greu", a spus studentul, anul III, specialitatea Enologie, UTM, Gheorghe Constantin.

"Ei în primul rând vor fi specialişti mai pregătiţi practic, în al doilea rând noi mai avem încă un scop - ca să atragem tineret la studii în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. Industria vinicolă este una de bază din Moldova", a zis doctorul, profesor universitar, Anatol Balanuță.

De împrumuturi la condiţii avantajoase au beneficiat şi companiile vitivinicole mari, care, şi-au înnoit infrastructura. Altele, însă, s-au născut, la propriu, pe drum cu ajutorul programului "Filiera Vinului".

După ce a făcut studiile de masterat în Franţa, acum doi ani Dan Prisăcaru a hotărât să se întoarcă în ţară şi să pună baza unei afaceri de familie.

"Am făcut un business-plan, am arătat contribuţia noastră proprie, am fost acceptaţi în primul rând de filieră ca potenţial beneficiar, am fost acceptaţi de direcţia liniei de credit, apoi de BEI şi apoi, în sfârşit, şi de banca comercială,care ne-a oferit creditul. Creditul a fost foarte binevenit. Cu banii obţinuţi am cumpărat cisternele de oţel inoxidabil, am cumpărat zdrobitor - descerchinător şi pompele de care noi aveam nevoie în vinărie", a spus vinificatorul din Chişinău, Dan Prisăcaru.

În acest an, tânărul vinificator a plantat soiuri autohtone de viţă-de-vie cum ar fi Feteasca Neagră, Rara Neagră şi Feteasca Regală. Consumatorii, în special cei străini, sunt uşor de impresionat cu vinuri din soiuri moldoveneşti, spune Dan.

"Aceasta este Feteasca Neagră din 2014 şi cam să aveţi închipuire, din mustul cel dulce la ce trebuie să ajungă. El are undeva opt luni de zile în baric, cred că o să-l mai lăsăm undeva vreo trei, patru şi apoi să-l pregătim pentru îmbuteliere", a zis vinificatorul din Chişinău, Dan Prisăcaru.

Modernizarea sectorului vitivinicol nu înseamnă doar obţinerea unui vin mai bun. Spre exemplu, plantaţiile intensive de viţă-de-vie sunt aranjate cu ajutorul stâlpilor de beton fabricaţi după o tehnologie specială, care să permită instalarea plasei antigrindină şi culesul mecanizat al roadei.

Până nu demult, vinificatorii importau aceşti stâlpi. Acum, cu ajutorul împrumutului de la Banca Europeană de Investiţii, ei sunt produşi la noi în ţară.

"- Utilajul este importat din Italia, după tehnologia italienilor. Stâlpii sunt flexibili. Flexibilitatea ajută ca ei să nu se rupă când sunt atinşi de ceva, loviţi.

- Ceea ce înseamnă că atunci când merge strânsul mecanizat al roadei ei nu sunt afectaţi?

- Ei nu sunt afectaţi şi nu se rup. Duritatea este de trei, patru ori mai mare ca la stâlpii produşi pe piaţă mai înainte. În CSI aşa producere nu este. Este doar în Italia şi până când, în Republica Moldova", a afirmat dministratorul fabricii de stâlpi, Vladimir Zanovei.

Şi dacă s-ar părea că în acest sector nu mai e loc de creativitate sau dacă este, e limitata, aflaţi că odată cu apariţia programului Filiera Vinului, până şi etichetele au început să fie altfel tipărite. Din 1997, de când a fost deschisă, şi până în 2014, tipografia lui Igor Vinogradski a produs milioane de etichete pentru vinăriile din ţara noastră.

Odată modernizate însă, fabricile au venit cu alte cerinţe - nu vroiau etichete pe hârtie, ci pe bandă adezivă. Şi cum utilajul vechi nu-i mai folosea la nimic, iar cel de ultimă generaţie costa o avere, omul de afaceri a contractat 175 de mii de euro prin intermediul "Filierii Vinului". Acest lucru l-a scăpat şi de faliment.

"Am cumpărat utilaje noi care ne-a ajutat să sporim volumul de producţie, timpul de lucru şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru producerea etichetelor pe benzi adezive. Datorită faptului că ni s-a acordat acest împrumut pentru a cumpăra acest utilaj, am reuşit să ne menţinem pe piaţă, să fim competitivi şi să lucrăm într-un regim mai bun şi să oferim produse competitive", a zis tehnologul Lesea Rudişin.

Timp de cinci ani, programul "Filiera Vinului" a fost sursă de inspiraţie financiară pentru aproape 40 de companii.

"Dacă să luăm ca proporţii procentuale pe industrii au mers cam zece procente la înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie noi soiuri tehnice, cam 60 la sută la reutilarea fabricilor de vin, cam zece la sută la industriile conexe şi cam zece procente la instituţiile de învăţământ", a zis directorul executiv al programului "Filiera Vinului", Iurie Brumărel.

Acestea sunt doar o mică parte din întreprinderile care au nevoie de modernizare, astfel încât vinurile noastre să fie sorbite cu plăcere nu doar acasă, dar şi în afara ţării.

"Înţelegerea cu BEI din start a fost următoarea: că dacă Republica Moldova va absorbi aceste credite şi ele vor fi valorificate în termenii stabiliţi, atunci Republica Moldova poate veni cu o solicitare de a mai accesa a doua tranşă, iarăşi 75 de milioane şi tot aşa până la 400 de milioane de euro", a afirmat directorul executiv al programului "Filiera Vinului", Iurie Brumărel.

Dar şi aceşti bani nu sunt suficienţi pentru restructurarea întregii ramuri vitivinicole din Moldova.

"Împreună cu experţii Băncii Europene de Investiţii, în 2010, am făcut un studiu şi am ajuns la cifra că sectorul vitivinicol, pentru a fi remodernizat, este nevoie de o investiţie de aproximativ un miliard de euro", a spus directorul executiv al programului "Filiera Vinului", Iurie Brumărel.

Împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiţii prin intermediul băncilor comerciale din Moldova sunt pe un termen de zece ani, cu o perioadă de graţie de patru ani.

MD-2023, Republica Moldova, mun. Chișinău, str. calea Basarabiei 18, etajul 2 Tel: 22 260 903